Neputinta sau teama de a spune "te iubesc"? Oare asta ne impiedica sa fim fericiti?
Daca as sti cum am ajuns la modul asta de a gandi si a scrie v-as spune...sunt multe intamplari care , probabil , si-au pus amprenta asupra mea.Stiu doar ca nu-mi plac jumatatiile de masura , vorbele spuse in doi peri , neconvingator si falsurile...de aceea ma entuziasmez poate ca un copil in fata unor lucruri marunte pentru altii , neinsemnate sau banale dar pentru mine totusi importante.
Si totusi de ce e asa de greu sa spui: "te iubesc"? E un cuvant care te face sa plutesti , sa visezi ... dar tot el te face sa suferi si cand suferi din iubire pierzi toate visele. Merita sa iubesti pe cineva cu adevarat? Merita sa mai pui suflet in toate cand stii bine ca din orice relatie te alegi pana la urma cu un vis spulberat , cu niste aripi frante?
Dar ce e iubirea?Un mijloc de a gasii incredere si apreciere?Un mod de a invinge singuratatea? O aberatie? Ceva ce nu exista? ... Iubirea e singurul cuvant al carei definitii nu-si are rostul.Atunci cand iubesti si esti iubit esti fericit ... si doar asta conteaza. Iubirea determina mereu alte iubiri , ea trebuie salvata si daruita.
Toti suntem vinovati de iubire si nu vom scapa niciodata de pedeapsa de ne indragostii , de a avea pe cineva caruia sa-i spunem "te iubesc".
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu