Avem nevoie...

Avem nevoie de noi. Mai mult sau mai putin , mai frumos sau mai urat  , mai bland sau mai dur ... fiecare are nevoie de el. Avem nevoie de noi ca sa credem in vorbele frumoase care le auzim in fiecare zi...sa intram pe aceea poarta de otel cand vorbele nu sunt decat minciuni. Avem nevoie sa spunem ceva , sa uitam oameni , sa ne descoperim sentimentele. Avem nevoie de noi mai ales atunci cand naivitatea si alte lucruri ne trag clapa. Si cand suntem niste prostii care nu putem sa vedem adevarul din fata noastra , cand nu putem sa spunem ce simtim  si cand avem zile in care credem ca nu suntem buni de nimic , ca s-ar schimba lumea fara noi , ca ar fi mai buna ... avem nevoie de noi.Avem nevoie sa ne regasim speranta , aceea urma uitata in adancurile suieratoare ale sufletului. Trebuie sa ne propunem sa ajungem la cer...sa atingem universul , sa pictam totul intr-un tablou fara culori dar plin de viata.

Avem nevoie de sufletul nostru , de acel "eu" care tine loc de tot ce nu putem avea. Si avem nevoie de noi cand nu ne mai trebuie altcineva , sau mai bine zis cand nimeni nu ne mai poate ajuta , indruma sau da sfaturi pentru ca deja este prea tarziu. 

Trebuie sa ne uitam mainile care au facut paza umbrei si sa zambim soarelui.Avem nevoie de zilele in care ne dorim ceva atat de mult si in care suntem siguri ca vom avea ceea ce ne dorim. Avem nevoie de lucrul pe care ni-l dorim atat de mult  si pe care stim ca il vom avea.  Ne trebuie zile in care simtim ca totul ne apartine , ca tacerea este atat de asurzitoare incat o auzi  mai tare ca niciodata.Avem nevoie de acel "eu" care sa inceapa toate zilele la fel ca celelalte si sa le termine pe toate diferit.Avem nevoie de noi pentru ca pamantul are oameni , iar oamenii...au inima.